11 februarie 2013

Pamantul care se misca incet. Se intoarce, se invarte, se rasuceste, si noi, lipiti sub forma umana, de el, mereu, aici si acum, invartindu-ne impreuna.
O primavara-vara a caldurii.
Mergi pe strada, cu gandurile tale, cu imagini ale cuiva pe care vrei sa-l intalnesti azi, dar nici tu nu stii exact cine va fi acel cineva, dar stii ca vrei totusi sa fie, sa existe, sa se formeze si modeleze cumva momentul si timpul in asa fel incat sa ajung sa-l/s-o intalnesti. S-a intamplat azi. Am zambit larg. Am vazut cum prin aer zbura o steluta mica, probabil de la vreo bluza cu sclipici a cuiva, a vreunei fete. Si steluta zburatoare s-a lipit de mine, de mana mea, ca si cum ar fi vrut sa-mi spuna haide cum mine, iti arat eu drumul, vad ca te-ai cam confuzat de ceva timp si sunt aici ca sa te ajut. Si m-a ajutat.



Niciun comentariu: